<a href="http://www.bursa-avocatilor.ro/partener_bursa_avocatilor.php?id=109&url=www.avocatciobanunicoleta.blogspot.ro" target="_blank"><img src="http://www.bursa-avocatilor.ro/imagine_partener/partener_bursa_avocatilor.jpg" name="Bursa Avocatilor" title="Bursa Avocatilor" border="0"></a>

Conditiile obtinerii pensiei de urmas

                                  

In cazul decesului unui pensionar sau al unei persoane care era principalul sustinator financiar al familiei, urmasii sai – fie ca este vorba de copii sau de sotul supravietitor – pot primi, partial sau total, cuantumul pensiei. Astfel, in cazul copiilor, acestia au dreptul la pensie de urmas pana la varsta de 16 ani, respectiv pana la varsta de maximum 26 de ani, daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la absolvirea acestora. De asemenea, si copiii care au un anumit grad de invaliditate (pentru care primesc sprijin de la stat) beneficiaza de pensie de urmas, daca pe perioada invaliditatii se afla intr-una dintre cele doua situatii amintite anterior. In plus, copiii pot cumula pensia de urmas cu veniturile salariale.

Drepturile sotului supravietuitor

Pensia de urmas se cuvine sotului supravietuitor:

-         la implinirea varstei-standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. Daca durata casatoriei a fost mai mica de 15 ani, dar de cel putin zece ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6% pentru fiecare an de casatorie in minus;

-         indiferent de varsta, pe perioada in care este invalid de gradul l sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin un an;

-         indiferent de varsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut.

Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si indeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie.

Cuantum

Marimea pensiei de urmas se stabileste procentual, in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel:

-         50% – pentru un singur urmas;

-         75% – pentru doi urmasi;

-         100% – pentru trei sau mai multi urmasi.

In cazul orfanilor de ambii parinti, cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin insumarea drepturilor de pensie de urmas, calculate dupa fiecare parinte.

Dosar

Persoanele care vor sa obtina pensie de urmas trebuie sa depuna la casa de pensii pe raza careia domiciliaza un dosar cu urmatoarele documente::

-         cerere pentru inscrierea la pensie de urmas;

-         actele de stare civila ale solicitantilor;

-         decizia de pensie/talon de pensie (pentru cazurile in care sustinatorul decedat avea calitatea de pensionar);

-         adeverinta de studii (elev sau student);

-         cauza decesului (cu exceptia situatiilor in care sustinatorul decedat avea calitatea de pensionar);

-         declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca urmasul nu a fost condamnat prin sentinta ramasa definitiva pentru infractiunea de omor sau tentativa de omor comisa asupra sustinatorului.

In cazul in care sustinatorul decedat nu era inca pensionar, din partea acestuia trebuie depuse urmatoarele documente:

-         carnetul de munca (original si copie);

-         alte acte prevazute de lege privind vechimea in munca sau vechimea in serviciu realizata in alte sectoare de activitate;

-         livretul militar (original si copie);

-         diploma de studii (original si copie) si/sau adeverinta din care sa rezulte durata normala si perioada studiilor, precum si certificarea absolvirii acestora.

Cesiunea de creanta

Cesiunea de creanta este un contract prin care creditorul transmite creanta care ii apartine, altei persoane.

Cesiunea de creanta se poate face cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.
Partile din contractul de creanta se numesc:
cedent – persoana care transmite creanta
cesionar – persoana care primeste creanta
Cesiunea de creanta poate fi sub forma vanzarii sau un alt contract cu titlu oneros ( ex. contract de schimb).
Fiind un contract, cesiunea trebuie sa indeplineasca conditiile de validitate prevazute la contracte.
La cesiunea de creanta, predarea intre cesionar si cedent se face prin predarea titlului constatator al creantei.
Debitorul cedat – este persoana care are calitatea de debitor fata de cedend, pana la momentul cesiunii de creanta si ,ulterior, fata de cesionar, dupa momentul cesiunii de creanta.
Debitorul cedat este tert fata de cesiune si, in consecinta, nu este necesar acordul lui in vederea realizarii cesiunii de creanta.
Cu toate acestea, pentru a-i fi opozabila aceasta cesiune lui cat si celorlalti terti trebuie indeplinite unele formalitati, cea care vizeaza debitorul cedat fiind cea a notificarii sau acceptarii cesiunii de creanta de catre debitor.
Notificarea se face de catre cesionar sau cedent.
Acceptarea cesiunii de creanta semnifica luarea la cunostinta asupra cesiunii.Daca acceptarea se face sub semnatura privata, ea este opozabila numai debitorului cedat.
Unele cesiuni de creanta necesita ,pentru opozabilitate, resepctarea unor reguli speciale.
Efectele cesiunii de creanta:
- efectele actelor judicie care se infaptuiesc prin intermediul ei
- efecte specifice cesiunii de creanta
Intre parti: la momentul incheierii contractului de cesiune, creanta se transfera in patrimoniul cesionarului, cu toate drepturile sale.
Fata de terti: cesiunea isi produce efectul de la momentul notificarii sau acceptarii ei de catre debitorul cedat.
Efectele cesiunii;
cand cesiunea se face cu titlu oneros, se naste si obligatia de garantie in sarcina cedentului; de drept si conventionala.
Garantia de drept cuprinde obligatia cedentului de a garanta existenta creantei si a accesoriilor sale, la momentul cesiunii.
Garantia conventionala; partile pot agrava sau limita obligaia de garantie a cedentului.
Garantia poate exista numai in limita pretului cesiunii, nu in limita valorii nominale a creantei.

Avocatul este indispensabil justiţiei si justiţiabililor şi are sarcina de a apăra drepturile acestora; avocatul este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului sau. (Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeană adoptat la Lyon in 1998).

De asemenea, prin însăşi natura misiunii sale, avocatul este depozitarul secretelor clientului său si destinatarul comunicărilor de natură confidenţială. Acolo unde nu există o garanţie a încrederii, încrederea nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotrivă un drept şi o îndatorire fundmentale şi primordiale ale avocatului. (Codul deontologicavocatilor din Uniunea Europeană adoptat la Lyon in 1998).

Avocatul, în exercitarea profesiei sale, care este una liberală şi independentă, se coordonează/ghidează după principiile menţionate şi ţn art. 103 din Statutul profesiei de avocat, şi anume: exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi nu în ultimul rând sentimentul de cofraternitate, principii care se regăsesc şi în jurămîntul pe care avocatul îl depune la începutul activităţii sale: „Jur să respect şi să apăr Constituţia şi celelalte legi ale ţării, drepturile libertăţile omului, să exercit profesia de avocat si în mod demn, independent şi cu probitate. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”